SCĂDEREA NATALITĂȚII ÎN JAPONIA: DE LA BOOM-UL POSTBELIC LA MINIME ISTORICE – O TENDINȚĂ DE 70 DE ANI Rata totală a fertilității (TFR, media copiilor pe femeie) a Japoniei a scăzut drastic din anii 1950, scăzând de la peste 3,6 în 1950 la aproximativ 1,2–1,3 în ultimii ani—mult sub nivelul de înlocuire de 2,1 necesar pentru stabilitatea populației. Acest declin pe termen lung s-a accelerat în ultimele decenii, fiind determinat de un amestec de factori economici, sociali și culturali. Principalele motive ale declinului continuu includ: •Presiuni economice — Salariile stagnante, costul ridicat al vieții/creșterea copiilor, insecuritatea locului de muncă (mai ales pentru tinerii bărbați) și locuințele/îngrijirea copiilor costisitoare fac ca începerea familiilor să pară inaccesibilă. • Căsătorie întârziată sau evitată — Vârsta medie la prima căsătorie a crescut brusc (de la ~23 de ani pentru femei în 1950 la ~29–30 astăzi), multe alegând să rămână singure mai mult timp sau permanent datorită orientării profesionale și rolurilor tradiționale de gen. • Dezechilibru între viața profesională și cea personală — Cultura corporativă intensă, orele lungi și flexibilitatea limitată fac dificilă echilibrarea carierei cu familia—mai ales pentru femei, care încă suportă majoritatea sarcinilor legate de îngrijirea copiilor și a gospodăriei. • Norme și așteptări de gen — Persistența diviziunilor tradiționale ale muncii descurajează femeile să aibă copii în timpul carierei; Mulți optează pentru mai puțini copii sau niciunul. • Naștere ulterioară și infertilitate — Familiile amânate reduc fertilitatea completă; Schimbările sociale către individualism și familiile mai mici accentuează această tendință. Rezultatul: populația Japoniei scade rapid, cu provocări sociale îmbătrânite, precum lipsa forței de muncă, pensiile tensionate și stagnarea economică care se profilează. Iată un grafic rezumat al scăderii TFR-ului Japoniei în ultimii 70+ de ani (date compilate din ONU, Banca Mondială, Macrotendințe și surse naționale; valori aproximative pentru ilustrație): •1950: ~3,6 •1960: ~2.0 (scădere post-baby boom) •1970: ~2.1 •1980: ~1,75 •1990: ~1,54 •2000: ~1,36 •2010: ~1,39 •2020: ~1,33 •2023: ~1,20 (minim istoric) •2024/2025 estimare: ~1,22–1,37 (fluctuații ușoare, dar totuși critic de scăzute) Scăderea abruptă de la nivelul maxim din anii 1950 la nivelurile sub 1,4 reflectă schimbări sociale mai largi în țările dezvoltate, dar combinația Japoniei între stagnarea economică și normele rigide a făcut din acest caz unul dintre cele mai extreme. Ce crezi că ar putea inversa această tendință—politici mai bune între viața profesională și personală, imigrație sau schimbări culturale? Povestea Japoniei este un avertisment pentru multe societăți îmbătrânite. 📉🇯🇵